despre viata si trairile ei.despre plictisul neuronilor si explozia sinapselor

miercuri, 13 aprilie 2011

tinutul de mana

       Vine o zi in care avem nevoie sa ne lasam pacaliti constient de cineva.Vine o zi in care nestiind incotro sa o mai apuci...ai nevoie sa te prinda cineva de mana si sa te scuture.Se produce un scurtcircuit in creier de asa maniera incat realitatea ...nu mai conteaza.Auzi un 'va fi bine' si te intrebi de unde pana unde un seminecunoscut vrea sa faca asta ...sa te faca sa crezi in ceva necontrolabil...viitorul imediat sau indepartat.E  ca un fir de iarba de care te agheti aflandu-te intr-un curent de apa.'De unde stii?' intreb exasperata...zambeste.'Pentru ca tu ai facut la fel cu mine'.Nu stiu ce sa zic, cum sa reactionez...Da..o fi timpul scurt intre actiune si raspuns insa.....multumesc frumos...nu vreau rasplata.Nu e o chestiune de constiinta.Sunt gesturi pe care le faci pentru ca asa e firesc, natural in acel moment.Morisca din cap incetineste.Ce conteaza?Va fi bine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu