glume

              Viata ne invata sa facem perversitati.Una din cea mai mare esta aceea de a ne adapta.Daca adaptarea inseamna sa ne obijnuim cu suturi in posterior ...asa facem.Ne adaptam, ne obijnuim cu ele si uitam sa ne mai vaietam ca ne dor cuiele infipte in cap.Acele cuie vechi si ruginite deja.Uneori am sentimentul ca suntem construiti pe rugina cuielor acumulate in ani.Ca daca prin absurd, ne-am vedea pe dinauntru am zice ca suntem oameni rosii.Asta ...la concurenta cu omuletii verzi, desigur.Ne ocolim imaginea oriunde ar fi reflectata.Ne simtim insa ca expusi in pielea goala in piata publica daca cineva se gaseste sa ne arate cu degetul directia pe care suntem.Suntem victimele perfecte ale gandirii noastre.Ne zbatem sa scapam de noi absorbind tot ce ne este dat ca si cunoastere si ne identificam o vreme cu altceva.Proces dureros de altfel.