Bloguri, Bloggeri si Cititori

despre viata si trairile ei.despre plictisul neuronilor si explozia sinapselor

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Mici neintzelegeri in viatza....mari dezamagiri

      Asadar...sa scriu acum pana mai am ura.In primul rand...chefurile din barurile rock inca sunt ceea ce erau si alta data...bravo!...cel putzin asta nu s-a schimbat si sper sa nu se schimbe.Uokei!So...intru in bar, ma asez la ...bar si cer o cafea.Muzica e buna, uneori insa parca e prea tare basul dar....sa trecem mai departe.Lumea e agiata in sensul bun al cuvantului.Nu au venit sa stea pe scaune si sa bea pana uita de ei.Se distreaza majoritatea.Se sting din becuri, se fumeaza in draci si se danseaza.Nimic neobijnuit pana aici.La un moment dat, amica mea impinge un cetatean pe un scaun de langa mine...omul se aseaza surprins si incearca o conversatzie cu mine.Se prezinta politicos.Ma prezint si io...ca asa e frumos.Zambesc.Se uita uimit la mine.Ce daca zambesc?!Am dintzi frumosi:))!Incearca o conversatzie si parca reuseste sa-mi atraga atentzia.Nu e deplasat nimic si vorbele curg parca de la sine.Insa vine si intrebarea magica: care era de fapt intentia amice?!oki....si io acum ce trebuia sa fac?sa-l menajez?nu...si zic asa:amica mea vroia sa ma vada zambind ca s-a saturat de mine si se gandea sa ma determine sa plec cu tine acasa.Aaa...stiu ca sunt prea directa uneori si zambetul tau tamp te tradeaza si probabil te gandesti la cat de bine o sa te simtzi tu in seara asta insa valul de repulsie ma face sa merg mai departe...bine draga...esti tu un notar banos si cunoscut...da' vreau sa te intreb ceva: ai cumva 3 coaie?So?!Ei bine...nu!Nu exista asa ceva....Ceea ce stiam de fapt:)Imi pare rau pentru tine...e necastigator lozul.Imi pare rau si pentru tine C ca nu ti-am explicat poate suficient de clar.Eu nu mai vreau nimic...nu vreau sa plec cu nici un 'proaspat cunoscut' acasa....eu stiu ce vreau, doar ca vezi dumneata....sunt 400 de km pana acolo si...nu ma asteapta nimeni.'Dacat atat, dacat'...Mai bine sedeam acasa si-mi vedeam de singuratate.Ma puteam astfel scuti elegant de 'proaspata' amintire inutila.

Un comentariu:

  1. se pare ca am fost un picccccc deplasata...dar sa stii ca eu nu ma satur de fatza ta,oricum ar fi ea, trista sau fericita...plus sa ma ierti pentru gandirea mea simplista...pentru mine, pe vremuri, cate un "proaspat cunoscut" era exact cat trebuie ca sa trec peste un prag de tristete; si a doua zi o luam de la capat, fara sa las numere de tel.sau promisiuni si viceversa...

    RăspundețiȘtergere